Aceasta metoda consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori, radacina la nivelul careia se afla un proces apical care nu mai poate beneficia de o alta metoda terapeutica.
La molarii superiori, si in special la nivelul primului molar, metoda se poate adresa uneia dintre radacinile vestibulare sau radacinii palatinale, cu conditia ca spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia.
La molarii 1 si 2 inferiori, daca cele doua radacini nu sunt sudate, se poate indeparta una dintre ele, cu conditia ca radacina restanta sa poata beneficia de un tratament conservator adecvat.
In general, radacinile restante, atat la molarii superiori, cat si la cei inferiori trebuie sa aiba un parodontiu sanatos, care sa le confere o buna implantare.